23 august 1944- calea spre comunism

În data de 23 august 1939 Rusia și Germania semnau un pact ce prevedea o anexă secretă ce viza anexarea Basarabiei de către ruși. Urma o înțelegere între Hitler și Stalin prin care se împărțea Europa după bunul plac și peste dorința de libertate a popoarelor lumii.

Tratatele de pace și care fixau frontierele de după primul război mondial aveau să fie încălcate.

România avea să fie prinsă la mijloc și obligată să intre într-un conflict armat pe care nu și-l dorea.

În vara lui 1940 URSS avea să invadeze Basarabia, iar puțin mai târziu jumătate din Ardeal și sudul Dobrogei aveau să ajungă la Ungaria și Bulgaria. Totul s-a făcut sub presiunea armată a Germaniei și Rusiei, în condițiile în care regimul politic condus de Carol al II-lea și-a dovedit eșecul pe plan intern.

Regimul lui Carol al II-lea colapsează și regele este forțat să fugă din țară. Românii l-au fugărit cu gloanțe pe cel care își trădase țara și nu a știut să o țină unită.

În aceste condiții mareșalul Antonescu este scos de sub arest și pus să conducă țara.

Acesta a trecut la măsuri de organizare militară, economică și administrativă pentru ca în 1941 să treacă Prutul.

Armata română avea să lupte până pe 23 august 1944 pe frontul de est.

Înfrângerea armatei germane se apropia iar trupele sovietice erau la granița țării. Exista riscul major ca România să mute războiul pe propriul teritoriu, lucru care ar fi produs mari pierdere umane și materiale.

Antonescu dorea pacea și un armistițiu, dar încheiat cu americanii, francezii, englezii, nu cu imperiul sovietic al răului. Acesta nu a fost acceptat, occidentalii au lăsat România pradă regimului răului.

Regele Mihai I, susținut de o parte din partidele istorice și instigat de comuniști, avea să aresteze pe mareșal în data de 23 august 1944. A fost un gest nepotrivit și care avea să coste pe el tronul și pe cei aflați alături de el chiar viața. Toți cei care au participat la complot aveau să fie beneficiarii unor condiții dure din partea comuniștilor, mulți vor sfârși în închisorile comuniste.

Mihai I avea apoi să predea pe Antonescu rușilor. Ajunge mareșalul la Moscova pentru ca apoi să fie trimis în țară unde va fi judecat și condamnat de comuniști. Avea să moarcă împușcat în închisoarea Jilava, în fața unui pluton de execuție.

Regele Mihai I avea să predea necondiționat țara la data de 23 august 1944. Imperiul sovietic a ocupat România și armata avea să îndrepte armele spre Berlin, trecând prin Budapesta.

Românii erau dornici să lupte și pentru Ardealul furat de unguri. Aveau să ocupe din nou Budapesta și apoi drumul a continuat spre Berlin.

Intervenția României a schimbat soarta războiului dar decizia lui Mihai I a trimis jumătate de Europa în 50 de ani de comunism.

Rusia avea să domine jumătate de continent și să înceapă jefuirea sistematică a teritoriilor ocupate.

În România începea dominația comunistă: sovieticii aveau să aducă aici ruși care să conducă țara, dar ascunși sub nume românești.

România s-a aflat sub ocupație militară până în 1958, atunci când Rusia avea să își retragă armata de ocupație. A fost un gest rezultat din aparenta supunere politică a României.

După 1960 Ceaușescu reușea să scoată armata rusă din țară pentru ca în 1968 să se opună intervenției din Cehoslovacia…

  • Text şi naraţiune în manualele de istorie de dinainte de 1989
    Nivel de analiză: Dimensiunea regimului comunist în lecţiile de istorie      Instaurarea monolitismului comunist, odată cu proclamarea Republicii Populare Române (30 decembrie 1947), a fost urmată de o serie de măsuri, în aproape toate domeniile de activitate, ce vizau realizarea modelului sovietic.       Alături de economie, ştiinţă şi cultură, învăţământulCitește
  • Alexandru Săraru (1859.eu): “Avem nevoie de identitate națională și de patriotism, mai ales în aceste zile”
    Profesorul Mihai Popescu și jurnalistul Ciprian Demeter, au fost invitați la emisiunea 1859.eu cu Alexandru Săraru din 4 Aprilie pentru a discuta despre Mișcarea Legionară și contextul în care a apărut aceasta. Imediat după realizarea României Mari, au existat eforturi de obținere a recunoașterii internaționale, dar multe dintre țările vecineCitește
  • 4 aprilie 1944. Cum au răspuns americanii, eșecului Operațiunii „Tidal Wave”
    La 4 aprilie 1944, în urma bombardamentelor americane asupra Bucureștiului numărul oficial al victimelor a fost de 2.942 de MORȚI şi 2.416 RĂNIȚI. În București NU EXISTĂ niciun monument dedicat acestor victime, în schimb aviatorilor americani li s-au ridicat în ultimii ani două monumente. În timp ce ei, americanii, îșiCitește
  • Medicina și astronomia la geto-daci
    Din păcate, întrucât ritul funerar principal în cazul dacilor era cel de incinerare, specialiştii moderni au la dispoziţie un volum mic de material de cercetare reprezentat de  rămășițe umane neafectate de foc, care să îi poată ajuta la efectuara unor analize detaliate cu privire la tipurile de boli specifice zoneiCitește
  • Manuela Panait: Scurtă istorie a Basarabiei
                          Fâşia de pământ care abia din secolul al XIX-lea poartă denumirea „Basarabia” se conturează foarte clar pe orice hartă. Este situată în Europa sud-estică, fiind cuprinsă între o serie de frontiere naturale ce îi descriu conturul. Are o formă alungită (circa 400 km), fiind determinată de lungile cursuri aleCitește