Comoara regelui Decebal, în istoriografie

Existenţa tezaurului regelui Decebal este una dintre cele mai fascinante enigme ale istoriei româneşti. Ea vizează afirmaţiile lui Dio Cassius după care, în urma cuceririi romane, au fost descoperite şi comorile lui Decebal, care se aflau sub râul Sargeţia din apropierea Sarmisegetuzei. „Căci a abătut râul cu ajutorul unor prizonieri şi a săpat acolo o groapă. A pus în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, mai ales printre cele care suportau umezeala, iar după aceea a adus râul din nou în albia lui. Tot cu prizonierii a pus în siguranţă, în peşteri, veşminte şi alte lucruri mai puţin preţioase. Dar Bicilis, un tovarăş al său care cunoştea cele întâmplate, a fost luat prizonier şi a dat în vileag toate acestea”.

Nicolae Iorga afirma că „Monarhul dac… în ultimul adăpost de munte, după ce ascunse în peşteri o parte din comorile mult timp adunate, întinse masa din urmă singurilor săi tovarăşi”.

Diodor din Sicilia vorbeşte despre regele Andoleon care, fiind atacat în secolul IV î.Hr. de Lisimah, şi-a îngropat comoara, dar a fost trădat de Zermodigestes. Iordanes afirma, în Getica, că Alaric a fost îngropat împreună cu toate comorile sale în albia râului Buseno. La fel s-a întâmplat şi cu Attila.

O scenă de pe Columna lui Traian, de la Roma, înfăţişează o coloană de animale şi care ce transportă prăzi din Dacia. Unii istorici cred că este vorba despre tezaurul lui Decebal descoperit în albia râului Sargeţia (Sargetica), după unii specialişti actualul curs al râului Strei.

Majoritatea arheologilor au considerat aprecierile lui Cassius drept o legendă preluată la origine de la Diodor din Sicilia. Scriitorul bizantin Ioanes Lydus, în lucrarea De Magistratibus, elaborată pe baza celei a lui Criton, doctorul lui Traian, şi anume Getica, apreciază că după înfrângerea Daciei de către romani s-au preluat prăzi bogate în argint şi aur în greutate de 5.000.000 libre, vase şi sticlărie de valoare şi peste 500.000 de războinici băştinaşi capturaţi cu arme cu tot. Valoarea lor s-a ridicat la 62.200.000 franci. Jérôme Carcopino, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Paris, s-a implicat în analiza prăzii de război din Dacia. El a opinat pentru 165.500 kg aur şi 331.000 kg argint, în valoare totală de 62.200.000 franci aur.

Deşi multe dintre cifrele pe care le-a vehiculat au fost considerate exagerate, ele oferă totuşi o imagine sugestivă asupra bogăţiilor Daciei, în care putea fi foarte bine inclus şi tezaurul regal şi care au contribuit în mare măsură la rezolvarea crizei financiare din Imperiul Roman şi la desăvârşirea unor mari construcţii. Nimeni nu a căutat, însă, pe teren tezaurul regelui Decebal.