23 august 1944- calea spre comunism

În data de 23 august 1939 Rusia și Germania semnau un pact ce prevedea o anexă secretă ce viza anexarea Basarabiei de către ruși. Urma o înțelegere între Hitler și Stalin prin care se împărțea Europa după bunul plac și peste dorința de libertate a popoarelor lumii.

Tratatele de pace și care fixau frontierele de după primul război mondial aveau să fie încălcate.

România avea să fie prinsă la mijloc și obligată să intre într-un conflict armat pe care nu și-l dorea.

În vara lui 1940 URSS avea să invadeze Basarabia, iar puțin mai târziu jumătate din Ardeal și sudul Dobrogei aveau să ajungă la Ungaria și Bulgaria. Totul s-a făcut sub presiunea armată a Germaniei și Rusiei, în condițiile în care regimul politic condus de Carol al II-lea și-a dovedit eșecul pe plan intern.

Regimul lui Carol al II-lea colapsează și regele este forțat să fugă din țară. Românii l-au fugărit cu gloanțe pe cel care își trădase țara și nu a știut să o țină unită.

În aceste condiții mareșalul Antonescu este scos de sub arest și pus să conducă țara.

Acesta a trecut la măsuri de organizare militară, economică și administrativă pentru ca în 1941 să treacă Prutul.

Armata română avea să lupte până pe 23 august 1944 pe frontul de est.

Înfrângerea armatei germane se apropia iar trupele sovietice erau la granița țării. Exista riscul major ca România să mute războiul pe propriul teritoriu, lucru care ar fi produs mari pierdere umane și materiale.

Antonescu dorea pacea și un armistițiu, dar încheiat cu americanii, francezii, englezii, nu cu imperiul sovietic al răului. Acesta nu a fost acceptat, occidentalii au lăsat România pradă regimului răului.

Regele Mihai I, susținut de o parte din partidele istorice și instigat de comuniști, avea să aresteze pe mareșal în data de 23 august 1944. A fost un gest nepotrivit și care avea să coste pe el tronul și pe cei aflați alături de el chiar viața. Toți cei care au participat la complot aveau să fie beneficiarii unor condiții dure din partea comuniștilor, mulți vor sfârși în închisorile comuniste.

Mihai I avea apoi să predea pe Antonescu rușilor. Ajunge mareșalul la Moscova pentru ca apoi să fie trimis în țară unde va fi judecat și condamnat de comuniști. Avea să moarcă împușcat în închisoarea Jilava, în fața unui pluton de execuție.

Regele Mihai I avea să predea necondiționat țara la data de 23 august 1944. Imperiul sovietic a ocupat România și armata avea să îndrepte armele spre Berlin, trecând prin Budapesta.

Românii erau dornici să lupte și pentru Ardealul furat de unguri. Aveau să ocupe din nou Budapesta și apoi drumul a continuat spre Berlin.

Intervenția României a schimbat soarta războiului dar decizia lui Mihai I a trimis jumătate de Europa în 50 de ani de comunism.

Rusia avea să domine jumătate de continent și să înceapă jefuirea sistematică a teritoriilor ocupate.

În România începea dominația comunistă: sovieticii aveau să aducă aici ruși care să conducă țara, dar ascunși sub nume românești.

România s-a aflat sub ocupație militară până în 1958, atunci când Rusia avea să își retragă armata de ocupație. A fost un gest rezultat din aparenta supunere politică a României.

După 1960 Ceaușescu reușea să scoată armata rusă din țară pentru ca în 1968 să se opună intervenției din Cehoslovacia…

  • România – incursiune în istoria milenară a ceramicii
    Ceramica, până în veacul al XX-lea, a avut, în principal, funcţii utilitare şi rituale. La început, meşterii nu cunoşteau roata olarului, dar erau foarte îndemânatici la modelarea şi coacerea lutului. Arta pictării ceramicii în alb – negru – roşu, cu modele de o mare frumuseţe şi originalitate, s-a răspândit peCitește
  • Comorile României, răspândite prin muzeele Europei
    Cu siguranță, multora dintre români, atunci când vizitează diverse capitale ale Europei, li s-a întâmplat să contemple admirativ clădirile, bulevardele, parcurile și muzeele acestora, spunându-și ca pentru sine sau tovarășilor de călătorie: ‘uite, dom’ne, civilizație și cultură!”. Ce nu știu însă mulți români este că mare parte din această civilizațieCitește
  • Olăritul și ceramica la geto-daci
    Un meșteșug în care strămoșii noştri s-au dovedit foarte pricepuți, fiind moștenitorii unor tradiții milenare confirmate pe teritoriul României de astăzi, cu rădăcini în culturile primordiale ale Europei, precum Cucuteni, Gumelnița sau Hamangia, este cel al olăritului. În perioada cuprinsă între secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr., acest meșteșugCitește
  • Ritualuri funerare la geto-daci
    În perioada secolelor II î.Hr-II d.Hr., cel mai răspândit rit de înmormântare în spațiul geto-dacilor era cel de incinerare, așa cum s-a concluzionat în urma analizării descoperirilor dintr-un număr însemnat de necropole. Totuși, este atestat și ritul de înhumare, dar cazurile sunt mai rare. Pentru a se observa ponderea fiecăruiCitește
  • Conflictul moldo-polonez din vremea lui Ștefan cel Mare
    Primii ani ai domniei (1457-1458) aduc și primele campanii militare ale noului domnitor, organizate cu scopul urmării și prinderii lui Petru Aron, ucigașul tatălui său, refugiat peste graniță, în primă fază în Polonia. Ca urmare a manevrelor militare efectuate pe teritoriul polonez, dar și a unei atente campanii diplomatice, ȘtefanCitește